Avertismentul FMI: economia globală, tot mai aproape de limitele rezilienței
Economia mondială se confruntă cu riscuri tot mai mari, pe fondul tensiunilor geopolitice, al presiunilor asupra pieței energiei, al datoriilor record și al investițiilor masive în inteligența artificială. Fondul Monetar Internațional avertizează asupra vulnerabilităților care pot amplifica un eventual șoc economic global, iar efectele s-ar putea resimți direct în buzunarele populației din România, prin creșterea costurilor la energie și gaze.
Kristalina Georgieva: rezervele energetice și fiscale se epuizează
Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a declarat că rezervele, atât cele energetice, cât și cele fiscale, se epuizează. Potrivit acesteia, economia mondială rămâne rezilientă în fața șocurilor repetate și a incertitudinii, dar această reziliență se apropie de limitele sale, iar inflația rămâne persistent ridicată în multe locuri.
Georgieva a atras atenția și asupra impactului inegal al presiunilor actuale: cea mai mare lovitură adusă creșterii economice în acest an se resimte în economiile devastate de război, inclusiv în Ucraina, aflată în al cincilea an de conflict, și în zona Golfului, unde războiul se află în a opta lună. Șefa FMI a cerut guvernelor să strângă cureaua, precizând că țările cu datorii și deficite ridicate trebuie să inițieze o consolidare fiscală și să se asigure că deficitele și, în cele din urmă, datoria urmează o traiectorie descendentă.
Datorii record și riscurile investițiilor în inteligența artificială
Datoria publică globală se apropie de nivelurile record de după cel de-al Doilea Război Mondial și ar putea depăși 100% din PIB înainte de 2030, atrage atenția FMI. În paralel, economia mondială este afectată de prețurile ridicate la energie din cauza războiului din Iran, în timp ce boom-ul investițiilor în inteligența artificială aduce atât oportunități, cât și riscuri uriașe. Potrivit instituției financiare internaționale, impactul combinat al acestor două forțe este extrem de inegal în întreaga lume.
Presiunea dobânzilor se resimte inclusiv în economiile dezvoltate. În Statele Unite, plățile aferente dobânzilor ar urma să se dubleze față de perioada de dinainte de pandemia de COVID-19, potrivit estimărilor prezentate de FMI. Cu toate acestea, Donald Trump respinge avertizările Fondului Monetar Internațional, iar Trezoreria Statelor Unite susține că FMI ar trebui să își examineze propriile erori de prognoză înainte de a critica politica fiscală a Washingtonului.
România, între dezechilibre interne și o economie globală fragilă
România se încadrează în categoria țărilor vizate de aceste avertismente, pentru care deficitul de cont curent este estimat la 7% din PIB, o ajustare mai lentă decât anticipa FMI în primăvară. Însă reducerea deficitului într-un timp foarte scurt are și ea riscurile ei. Pentru România, această discuție apare într-un moment de instabilitate politică gravă, când economia are nevoie de investiții și de măsuri care să protejeze persoanele vulnerabile, mai ales după valul de scumpiri la pompă și facturi.
Mai grav, FMI estimează o scădere a produsului intern brut, fără șanse ca inflația să scadă, deși datele inițiale erau mai optimiste. Iar costurile energiei se adaugă presiunii asupra bugetelor familiilor. Nicolas Richard, director general al ENGIE, a afirmat că piața mondială și, în special, cea europeană este bulversată, iar creșterea economică a României este extrem de modestă.
Facturile la energie s-ar putea dubla după iarnă
Nicolas Richard a subliniat importanța discuțiilor despre prețul pentru consumatorii casnici după această iarnă. El a explicat că, deși de ani de zile se spune că ajutorul trebuie țintit spre consumatorii vulnerabili, de data aceasta schema actuală la gaze ar trebui prelungită. În prezent, prețul administrativ este de 110 lei, adică aproximativ 21 de euro, ceea ce înseamnă că, pentru comoditate, acesta ar trebui să fie triplat, iar pentru prețul final vorbim de o dublare a prețului.
Dacă energia se scumpește, costurile suplimentare pot ajunge și la firme, transportatori și producători, iar de acolo în prețurile de la raft.
Avertismentul venit de la Bangkok nu înseamnă că o nouă criză mondială ne bate la ușă, ci că economiile au mai puține rezerve pentru a absorbi alte șocuri. Pentru România, provocarea este dublă: să își corecteze dezechilibrele interne și, în același timp, să limiteze efectele unei economii globale tot mai fragile.