România, pe locul trei în Europa la votul pentru partide populiste și extremiste
România ocupă locul al treilea între 31 de democrații europene după ponderea voturilor acordate partidelor clasificate drept populiste, autoritare sau extremiste, conform Indicelui Populismului Autoritar 2026, realizat de Timbro și EPICENTER. Peste jumătate dintre voturile de la parlamentarele din 2024 au mers către PSD, AUR, S.O.S. România și POT.
În cele 31 de țări analizate, susținerea medie pentru partidele contestatare a ajuns la 32,6%, un record pentru perioada postbelică. „În Bulgaria, Cehia, România, Italia și Slovacia, partidele contestatare atrag acum peste jumătate din totalul alegătorilor, în timp ce Malta rămâne o excepție, fără niciun partid contestatar în parlament. În 26 dintre cele 31 de democrații incluse în Indice, partidele contestatare obțin acum peste 20% din voturi. Șapte dintre cele zece țări cu cele mai ridicate niveluri de susținere sunt democrații postcomuniste”, se arată în raport.
Trei partide românești, clasificate drept puternic autoritare
Conform Indicelui, trei din cele 18 partide clasificate drept puternic autoritare în Europa sunt românești: AUR, S.O.S. România și POT. Patru partide contestatare au intrat în parlament în 2024: PSD, AUR, S.O.S. România și POT. În urma scrutinului, AUR a obținut 18%, devenind al doilea partid ca mărime din Parlament, iar de atunci conduce detașat în sondaje.
Profesorul în economie Christian Năsulea a explicat că PSD se încadrează la categoria partidelor populiste, dar cu tendințe autoritare moderate. „Avem o majoritate serioasă chiar în Parlament de parlamentari care au fost trimiși de partide care sunt populiste, autoritare sau așa mai departe. O observație importantă vizavi de PSD este că acesta este clasificat ca fiind un partid populist, dar este marcat ca având tendințe autoritare moderate, e populist, dar nu este în niciun caz pus în zona de extreme. E totuși un partid pro-european”, a declarat el.
Un sistem de partide volatil, cu o creștere de trei decenii
Raportul descrie România ca având unul dintre cele mai volatile sisteme de partide din Europa Centrală și de Est, în care partidele radicale și populiste au fost o constantă, de la partenerii naționaliști de coaliție de la începutul anilor 1990 până la apariția AUR, devenită în 2024 al doilea partid ca mărime. Cercetătorii au identificat două valuri de partide naționaliste și suveraniste: în anii 1990–2000 (PUNR, PRM) și după 2020 (AUR, S.O.S. România, POT), iar între ele mișcări antisistem precum PP-DD au avut succese electorale de scurtă durată.
„Apariția AUR în 2019 a schimbat scena politică. Spre deosebire de multe partide europene de dreapta radicală, AUR susține apartenența la NATO și creșterea cheltuielilor pentru apărare, dar este critic față de aprofundarea integrării europene. Anul electoral 2024 și alegerile reluate din 2025 au adus în prim-plan candidați naționaliști și contestarea legitimității rezultatelor. În 2026, cooperarea tactică dintre PSD și AUR a dus la căderea guvernului minoritar proeuropean”, scriu autorii.
Autoritarismul, principalul motiv de îngrijorare
Cercetătorii atrag atenția că partidele contestatare nu mai sunt outsideri care bat la porțile puterii, ci actori politici activi, care iau parte la guvernare. Cel mai îngrijorător aspect privește democrația ca atare. „Optsprezece partide sunt clasificate drept puternic autoritare. Această categorie include partide care au demonstrat deja la guvernare cât de departe sunt dispuse să meargă în slăbirea independenței justiției, îngrădirea pluralismului media sau politizarea instituțiilor statului. Raportul arată, de asemenea, că relațiile cu Rusia și cu Statele Unite au devenit noi linii de demarcație în rândul partidelor contestatare europene”, se arată în raport.
Năsulea a spus că studiul nu ar trebui să surprindă. „Dacă ne uităm la evoluția scenei politice din România de după Revoluție, în ultimii 30-37 de ani, există multe puncte de convergență. Ne arată suedezii că nu ar fi trebuit să fim atât de surprinși de faptul că avem o extremă mai radicală sau de apariția partidului POT. În istoria politică a României există multe semne că avem o parte a electoratului care are afinități spre astfel de partide, care votează în momentul în care apar astfel de partide pe scena politică, exemplele date fiind PRM pe PUNR”, a explicat profesorul universitar.