ANAF explică mecanismul de recuperare a celor 14 milioane de lei pe care AEP le cere de la PNL
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a transmis că recuperarea creanțelor bugetare se realizează potrivit procedurilor legale, indiferent dacă debitorii sunt persoane fizice, persoane juridice sau partide politice. Precizările au fost făcute după ce președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a anunțat că instituția a sesizat ANAF pentru recuperarea sumei de 14 milioane de lei de la Partidul Național Liberal.
ANAF a subliniat că procedurile de colectare și recuperare a creanțelor bugetare sunt aplicate în mod unitar și nediscriminatoriu, în conformitate cu legislația în vigoare. Fiscul a precizat că executarea silită nu reprezintă singura modalitate de recuperare a datoriilor, iar aplicarea măsurilor de executare presupune parcurgerea mai multor etape.
Etapele procedurii de recuperare a creanțelor
Potrivit ANAF, procedura debutează cu constatarea obligațiilor restante, iar contribuabilii au posibilitatea stingerii acestora prin plată voluntară sau prin alte modalități prevăzute de lege, inclusiv compensarea, în condițiile art. 167 din Codul de procedură fiscală. În cazul în care obligațiile nu sunt achitate la termenul legal, acestea devin restante și sunt supuse procedurilor de colectare prevăzute de Legea nr. 207/2015.
Executarea silită începe prin comunicarea somației, însoțită de un exemplar al titlului executoriu. De la data comunicării somației, debitorul beneficiază de un termen de 15 zile pentru stingerea obligației restante sau pentru notificarea organului fiscal cu privire la intenția de a iniția procedura de mediere.
Contribuabilul poate solicita inițierea procedurii de mediere în termen de 15 zile de la primirea somației, în cazul în care optează pentru această procedură. Medierea permite clarificarea obligațiilor înscrise în somație și analizarea situației economico-financiare a debitorului, în vederea identificării soluțiilor legale de stingere a creanțelor, inclusiv prin acordarea unor înlesniri la plată.
Măsurile de executare silită aplicabile
În situația în care obligațiile restante nu sunt stinse și nu intervine o cauză legală de suspendare sau de necontinuare a executării, organul fiscal aplică măsurile de executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală. Acestea includ poprirea disponibilităților bănești existente în conturile bancare ale debitorului, poprirea la terți prin urmărirea sumelor datorate debitorului de alte persoane fizice sau juridice, precum și executarea silită a bunurilor mobile și imobile prin aplicarea măsurilor de sechestru și valorificare.
ANAF a evidențiat că existența unor obligații bugetare restante nu conduce automat la aplicarea măsurilor de poprire sau de sechestrare a bunurilor, recuperarea creanțelor realizându-se cu respectarea etapelor și condițiilor procedurale stabilite de lege. Totodată, contribuabilii care se confruntă cu dificultăți financiare au dreptul să solicite acordarea unei eșalonări la plată, în condițiile art. 184 și următoarele din Codul de procedură fiscală, iar în cazul aprobării eșalonării, executarea silită pentru obligațiile care fac obiectul acesteia se suspendă.
Contextul litigiului dintre AEP și PNL
Partidul Național Liberal a pierdut definitiv un proces cu Autoritatea Electorală Permanentă la Înalta Curte de Casație și Justiție și este obligat să restituie la bugetul de stat suma de 14.117.378,04 lei. Banii au fost folosiți de partid pentru promovarea cărții fostului candidat prezidențial Nicolae Ciucă.
AEP s-a aflat în litigiu cu partidul pentru această sumă și nu a putut începe executarea silită înainte ca instanța să pronunțe o hotărâre definitivă în dosar. Președintele PNL, Ilie Bolojan, a afirmat că, la finalul anului 2024, când a preluat conducerea partidului, formațiunea avea datorii mari.