Polonia, Ungaria, Bulgaria și România au cele mai mari prețuri la energia electrică din UE
Polonia, Ungaria, Bulgaria și România au înregistrat miercuri, 4 noiembrie, cele mai ridicate prețuri medii ale energiei electrice dintre piețele europene monitorizate de agregatorul KWHprice. Datele centralizate pentru 34 din cele 35 de piețe energetice europene analizate arată că cele patru state din Europa Centrală și de Sud-Est au ocupat primele poziții în clasamentul celor mai scumpe piețe energetice.
Polonia a avut cel mai ridicat preț mediu al energiei electrice din Europa, de 0,3099 euro/kWh, urmată de Ungaria, cu 0,3023 euro/kWh, Bulgaria, cu 0,3010 euro/kWh, și România, cu 0,3001 euro/kWh.
Prețuri de peste 100 de ori mai mici în piețele nordice
La polul opus, cele mai mici prețuri ale energiei electrice au fost înregistrate în trei piețe nordice. Suedia (zona SE2) a avut cel mai redus preț mediu din Europa, de doar 0,0030 euro/kWh, urmată de Norvegia (zona NO4), cu 0,0132 euro/kWh, și Finlanda, cu 0,0207 euro/kWh. Diferența dintre liderul clasamentului, Polonia, și cea mai ieftină zonă din Suedia a depășit de peste 100 de ori nivelul prețului energiei electrice. La mijlocul clasamentului s-a situat Danemarca.
Interconectarea transfrontalieră limitată, principala problemă a Europei de Sud-Est
O analiză publicată de Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) indică faptul că una dintre principalele probleme ale Europei de Sud-Est rămâne „capacitatea limitată de interconectare transfrontalieră”. Instituția notează că „o utilizare mai eficientă a capacității de rețea disponibile între Europa de Sud-Est și restul Uniunii Europene ar fi putut contribui la reducerea suplimentară a presiunii asupra sistemului regional”.
Dependența de capacitățile fotovoltaice accentuează dezechilibrul
Un dezechilibru local, semnalat de ACER și observabil în valul de scumpiri din 2026 din România, este dependența de capacitățile fotovoltaice. Ziua, acestea reduc prețurile, însă problema apare seara, când producția solară scade brusc, iar consumul rămâne ridicat. Dacă nu există suficiente hidrocentrale, baterii sau centrale flexibile pe gaze, prețul energiei explodează.
De asemenea, România, Bulgaria și Polonia au încă puține instalații de stocare la scară mare comparativ cu necesarul sistemului. Energia ieftină produsă la prânz nu poate fi păstrată în cantități suficiente pentru orele de seară.