România a importat cu 75% mai multe gaze în 2025, în timp ce producția internă a scăzut
România a avut la dispoziție mai multe resurse energetice în 2025, însă această creștere s-a bazat într-o măsură importantă pe importuri, în condițiile în care producția internă de energie primară s-a redus. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, importurile totale de energie au crescut cu 10,6% față de anul anterior, în timp ce producția internă de energie primară a scăzut cu 2,4%.
Importurile de gaze naturale, avans de 75% într-un singur an
Cea mai mare creștere a fost înregistrată la gazele naturale. România a importat în 2025 aproximativ 3,24 milioane de tone echivalent petrol (tep) de gaze naturale utilizabile, față de 1,85 milioane tep în 2024. Diferența reprezintă o majorare de 75%, echivalentă cu circa 1,39 milioane tep. În același timp, producția internă de gaze naturale utilizabile a fost de 7,503 milioane tep, cu 0,9% mai mică decât în anul precedent, astfel încât necesarul de resurse nu a putut fi acoperit doar din producția internă.
Producția internă de energie primară, în scădere cu 2,4%
La nivelul întregului sector energetic, producția de energie primară a ajuns la 20,564 milioane tep în 2025, în scădere cu aproximativ 506.000 tep față de anul anterior. Reduceri au fost consemnate la producția de țiței, cărbune, gaze naturale utilizabile și energie din surse regenerabile. În schimb, resursele totale de energie disponibile au crescut cu 1,9%, până la 42,8 milioane tep, majorarea fiind susținută în principal de importuri, care au avansat până la aproximativ 18,2 milioane tep.
Țiței mai mult din import, cărbune mai puțin
Creșterea importurilor nu s-a limitat la gazele naturale. Importurile de țiței au crescut cu 7,9% în 2025, până la aproximativ 8,91 milioane tep, față de 8,26 milioane tep în anul precedent. În schimb, importurile de cărbune și cocs s-au redus cu 54,2%, iar cele de produse petroliere au scăzut cu 9%. Scăderi ale producției interne au fost înregistrate și în cazul țițeiului și cărbunelui, iar producția de energie hidroelectrică, eoliană și solară fotovoltaică a fost, de asemenea, mai mică decât în 2024.
Populația a consumat mai multă energie, industria mai puțină
Consumul final energetic al României a rămas aproape neschimbat în 2025, cu o scădere de numai 4.000 tep față de anul precedent. În spatele acestei evoluții generale se află însă diferențe importante între sectoare. Consumul populației a crescut cu 6,5%, iar cel din transporturi cu 2,9%. Alte ramuri ale economiei au înregistrat o majorare de 8,1%. În schimb, industria, inclusiv construcțiile, și-a redus consumul energetic cu 15,8%, iar agricultura și silvicultura au raportat o scădere de 21,1%.
Transporturile au avut cea mai mare pondere în consumul final de energie, cu 35,5%, urmate de populație, cu 33,9%, și industrie, cu 18,1%.
Exporturile de energie au crescut cu 20,9%
Deși importurile au crescut, România a înregistrat și o majorare a exporturilor de energie, care au ajuns la 9,053 milioane tep, inclusiv buncărajul, în creștere cu 20,9% față de 2024. Consumul intern brut de energie pe locuitor a fost de 1.569 de kilograme echivalent petrol, cu 1,8% mai mic decât în anul precedent.
Datele conturează astfel o imagine cu două evoluții care au avut loc în paralel: România a avut resurse energetice totale mai mari și a exportat mai mult, dar producția internă de energie primară a scăzut, iar importurile au crescut. În cazul gazelor naturale, avansul importurilor a fost deosebit de puternic, de 75% într-un singur an.