Ministrul Agriculturii amenință cu exporturi unilaterale de ovine către țări terțe
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat că România ar putea decide să continue exporturile de oi către țările din afara Uniunii Europene dacă reprezentanții Comisiei Europene nu iau o decizie pentru ridicarea restricțiilor până la finalul anului. Autoritățile române vor avea o nouă discuție cu reprezentanții Comisiei Europene începând cu data de 18 noiembrie, în încercarea de a debloca exporturile.
„Am discutat și cu comisarul pe sănătate, ne ducem planul de vaccinare la bun sfârșit. În maximum două săptămâni o să avem o altă abordare, din 18 noiembrie, o altă discuție pentru a debloca exportul de ovine. Sigur, eu sunt adeptul ca România să ia o decizie și în Guvernul României pe exportul de animale vii și vorbim de ovine. În cazul în care Comisia întârzie sau cumva prelungește această decizie la 31 decembrie către țările terțe, România trebuie să își asume politic exportul de ovine. Noi discutăm de țări terțe. Uniunea Europeană nu poate reglementa prin regulamente și prin directive comerțul cu țări terțe”, a declarat Florin Barbu.
Întrebat dacă România ar putea lua o astfel de decizie chiar și în lipsa acordului Comisiei Europene, ministrul a spus că, în opinia sa, Uniunea Europeană nu poate reglementa prin directive comerțul cu state din afara blocului comunitar. „Eu, din punctul meu de vedere, și o să am o discuție și cu domnul ministru de la MAE și cu domnul prim-ministru. Eu nu am identificat juridic un act normativ emis de către Comisia Europeană, și vorbim aici de regulament și directive ale Uniunii Europene, prin care să interzică comerțul cu țări terțe. Probleme au fost și cu pesta micilor rumegătoare și în 2023, în 2024 și în 2025. Nu s-a dat interdicție de a exporta către țări terțe”, a încheiat Florin Barbu.
România a obținut menținerea ajutoarelor naționale tranzitorii în noua PAC
Ministrul Agriculturii a vorbit și despre negocierile de la Luxemburg privind noua Politică Agricolă Comună, explicând că România a reușit să obțină menținerea unor forme de sprijin pentru fermieri. „Cea mai grea a fost săptămâna trecută, la Luxemburg, unde s-a aprobat noua Politică Agricolă Comună pentru că în Politica Agricolă Comună și în regulamentul propus de Comisia Europeană, ajutoarele naționale tranzitorii nu mai erau incluse pentru fermierii români, atât în vegetal, cât și în zootehnie. Puteam risca o diminuare cu 200 de euro pe cap de animal la vaca de lapte, vaca de carne, 25 de euro subvenție pe hectarul eligibil la plată în vegetal. Practic, era o distrugere completă a zootehniei din România”, a afirmat Florin Barbu.
El a precizat că au fost reintroduse și finanțările pentru infrastructura secundară de irigații, precum și un mecanism de finanțare și creditare din fonduri europene. „Toate aceste trei lucruri au fost introduse în această săptămână”, a subliniat ministrul.
Întrebat care e motivul pentru care s-a dorit eliminarea ajutoarelor naționale tranzitorii, acesta a răspuns: „Vă dați seama că deranjăm un pic. În momentul de față, zootehnia din România a luat o amploare atât în sectorul agricol, dar mai mult de atât și în sectorul de vacă de carne, unde avem cel mai mare efectiv de reproducție la nivelul Uniunii Europene. Mai mult de atât, anul acesta având 830.000 de hectare în sistem irigat la cultura de porumb, România se clasează pe primul loc, cu peste 11 milioane de tone. A depășit și Franța, și Spania, a depășit și Polonia.”
Florin Barbu a adăugat că România produce 40 de milioane de tone de cereale și va rămâne în continuare exportator, dar acoperă în prezent necesarul de cereale și pentru Franța, Italia și alte state membre. „Credeți-mă că niciodată nu se poate procesa la nivel de 40 de milioane de tone”, a explicat el.
Ministrul cere controale ANAF la marile magazine pentru adaosurile comerciale
Întrebat dacă alimentele s-ar putea scumpi anul viitor și dacă plafonarea adaosului comercial ar trebui prelungită, Florin Barbu a răspuns: „Mi-aș dori foarte mult pe plafonarea comercial ca ANAF-ul să intervină prompt prin niște controale, pentru că acea lege, din ce am văzut în magazinul de retail, din datele pe care le au de la procesatori, nu aplică corect adaosul comercial de 20% peste cheltuielile directe și indirecte, așa cum am stabilit în actul normativ.”
Ministrul a susținut că unele magazine nu respectă plafonul de 20% și ar aplica adaosuri comerciale mult mai mari, dând exemplul prețului laptelui, care ajunge la 8-9 lei pe litru în magazine. „Nu se poate ca prețul laptelui la poarta fermei să fie 1,5 lei-1,6 lei, iar la raft să ajungă la 8-9 lei. Când adaosul comercial este plafonat la 20% și este o practică comercială pe acest lanț de la fermier, procesator și magazin de retail. Trebuie să facem mai multe verificări pe actul normativ”, a mai precizat Florin Barbu.