Instanța a motivat prelungirea arestului preventiv în cazul lui Călin Georgescu
Judecătorii Curții de Apel București au decis prelungirea arestului preventiv față de Călin Georgescu, acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu peste un milion de euro, iar în motivarea deciziei au arătat că probele procurorilor DIICOT sunt credibile, că există un risc real ca acesta să se sustragă urmăririi penale și că punerea sa în libertate ar reprezenta un pericol pentru ordinea publică.
Magistrații au reținut că există o „suspiciune rezonabilă” că Ionel Rusen și Călin Georgescu au săvârșit infracțiunile de care sunt acuzați, în modalitatea descrisă de procurorii DIICOT. „Completul de drepturi și libertăți reține că s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat că mijloacele de probă aflate la dosarul cauzei au puterea de a convinge un observator obiectiv și imparțial că inculpații ar fi săvârșit faptele cu privire la care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de aceștia”, se arată în motivare.
Instanța a subliniat că probatoriul actual este credibil și oferă în continuare motive pertinente, suficiente și serioase de a crede în implicarea celor doi în comiterea infracțiunilor. Judecătorii au apreciat că argumentele avocaților și lipsa antecedentelor penale nu sunt suficiente pentru lăsarea acestora în libertate.
Riscul de sustragere de la urmărirea penală
În motivare este invocat și riscul de sustragere de la urmărirea penală, în contextul planurilor lui Călin Georgescu de a pleca în Italia și de a cere azil politic. Magistrații au arătat că acest risc, precum și cel de influențare a bunei desfășurări a procesului penal au caracter actual.
Curtea a considerat că perioada de 30 de zile pentru care s-a dispus prelungirea arestării preventive este proporțională și necesară, în condițiile în care punerea în libertate a celor doi ar reprezenta un pericol pentru ordinea publică. „Curtea apreciază că se impune privarea de libertate a inculpaților Georgescu Călin și Rusen Ionel, în raport de circumstanțele comiterii faptelor și de valoarea estimată a prejudiciului și consideră că starea de pericol pe care lăsarea în libertate a inculpaților o prezintă pentru ordinea publică, precum și materializarea riscului ca inculpații să săvârșească alte fapte de natură penală pot fi înlăturate numai prin dispunerea celei mai severe măsuri preventive”, se mai arată în motivarea judecătorilor.