Comisia Europeană înrăutățește prognoza pentru România. Economia scade cu 0,3%

Comisia Europeană înrăutățește prognoza pentru România: economie în scădere cu 0,3% în 2026

Comisia Europeană a revizuit în scădere estimările privind evoluția economică a României și anticipează o contracție de 0,3% în 2026, față de creșterea de 0,1% prognozată în primăvară. Previziunile economice de toamnă, publicate marți, 17 noiembrie, arată că măsurile de austeritate, înghețarea salariilor și pensiilor și scumpirea energiei au afectat puternic consumul populației și investițiile private.

Economia a înregistrat scăderi în ultimul trimestru din 2025 și în prima jumătate a anului 2026, pe fondul măsurilor de consolidare fiscală adoptate pentru reducerea deficitului bugetar. Investițiile publice sprijinite de Mecanismul de Redresare și Reziliență au accelerat, compensând parțial cererea internă slabă.

Consumul privat s-a redus cu peste 2% după înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public. Inflația ridicată a diminuat puterea de cumpărare, iar instabilitatea politică, incertitudinile economice și creșterea prețurilor la energie au descurajat investițiile companiilor. Comisia estimează că situația ar putea începe să se stabilizeze în a doua jumătate a anului, susținută de exporturi și de finalizarea unor proiecte finanțate prin PNRR.

Inflația urcă la 7,9%, iar șomajul ajunge la 6,7%

Comisia Europeană a revizuit în creștere și estimările privind inflația, de la 7% în primăvară la 7,9% pentru 2026, după 6,8% în anul precedent. Creșterea prețurilor a fost alimentată de majorarea TVA și a accizelor, de eliminarea plafonării prețurilor la electricitate și de scumpirea petrolului pe piețele internaționale. Un alt factor a fost seceta severă, care a afectat piața energiei electrice.

Pe piața muncii, rata șomajului este estimată la aproximativ 6,7% în 2026, după ce unele companii au redus angajările încă din 2025. Înghețarea salariilor din sectorul public în 2025 și 2026 a încetinit creșterea veniturilor, iar salariile reale au scăzut, deoarece majorările nu au ținut pasul cu scumpirile. Aceeași presiune s-a resimțit și în cazul pensionarilor, după înghețarea pensiilor.

Deficit bugetar de 6% din PIB și datorie publică în creștere

Deși măsurile fiscale ar urma să reducă deficitul bugetar la 6% din PIB în 2026, față de 7,8% în 2025, Comisia avertizează că dezechilibrele financiare rămân importante. Scăderea este explicată prin controlul cheltuielilor publice, înghețarea salariilor și pensiilor și majorările de taxe adoptate anterior. Creșterile de TVA, impozitele pe proprietate și modificările contribuțiilor de sănătate ar urma să aducă venituri suplimentare echivalente cu 1,2 puncte procentuale din PIB.

Datoria publică va continua să crească, de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la peste 64% în 2028, pe fondul deficitelor încă ridicate și al dobânzilor plătite pentru împrumuturile contractate. Pentru 2027, deficitul este estimat la 5,8% din PIB, urmând să coboare la 5,6% în 2028.

Redresare abia din 2027, susținută de Neptun Deep și fondurile europene

Comisia Europeană estimează că economia ar putea reveni pe creștere din 2027, cu un avans al PIB-ului de 1,8%, și o accelerare la 2,2% în 2028, susținută de redresarea consumului, reluarea investițiilor private și absorbția fondurilor europene. Un rol important ar urma să îl aibă proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, care ar putea sprijini economia și exporturile și ar contribui la reducerea deficitului de cont curent sub 6% din PIB în 2028.

Inflația ar urma să scadă la 4,4% în 2027 și la 3,8% în 2028, niveluri care rămân peste intervalul urmărit de Banca Națională a României, iar introducerea sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii ETS2 ar putea încetini reducerea scumpirilor. Rata șomajului este anticipată la 6,4% în 2027 și la 5,8% în 2028. Comisia avertizează însă că o nouă perioadă de instabilitate politică ar putea diminua încrederea investitorilor, iar prețurile ridicate la energie și incertitudinile privind cererea externă, în special în industria auto, rămân provocări importante.