Inteligența artificială ar putea declanșa o criză economică mondială, avertizează șefa FMI

Avertismentul șefei FMI: economia mondială depinde prea mult de inteligența artificială

Kristalina Georgieva, directoarea generală a Fondului Monetar Internațional (FMI), avertizează că inteligența artificială ar putea deveni una dintre cele mai mari amenințări la adresa stabilității economice mondiale. Într-un interviu acordat CNBC, în marja summitului Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est, desfășurat în Filipine, oficialul a explicat că dezvoltarea acestui sector a devenit unul dintre principalele motoare ale creșterii economice globale, iar tocmai această dependență ridicată poate reprezenta un pericol.

„Avem o economie mondială care stă într-un singur picior, cel al inteligenței artificiale. Dacă acest picior începe să se clatine, pot apărea probleme de stabilitate financiară și, în al doilea rând, riscurile de securitate cibernetică, le vedem crescând și este foarte important să construim o protecție împotriva acestor riscuri”, a declarat Kristalina Georgieva.

Investiții de peste 1.000 de miliarde de dolari, prin mecanisme care pot amplifica riscurile

Marile companii tehnologice investesc sume uriașe în dezvoltarea inteligenței artificiale, de la construirea centrelor de date până la achiziționarea procesoarelor și extinderea infrastructurii necesare funcționării noilor sisteme. Aceste cheltuieli susțin în prezent activitatea economică, însă o parte importantă a creșterii mondiale este concentrată într-un singur sector, ceea ce poate amplifica efectele unei eventuale scăderi a investițiilor.

Una dintre principalele îngrijorări ale FMI este extinderea finanțărilor circulare în industria inteligenței artificiale. Acest mecanism presupune că o companie investește într-o altă firmă din sectorul tehnologic, iar o parte dintre bani revin ulterior către investitor prin achiziții de echipamente, servicii sau infrastructură. Potrivit estimărilor prezentate de Kristalina Georgieva, valoarea acestor operațiuni a depășit 1.000 de miliarde de dolari, iar aproximativ două treimi din sumă sunt finanțate prin împrumuturi.

O asemenea interdependență poate deveni periculoasă dacă una dintre companiile implicate întâmpină dificultăți financiare sau dacă investițiile nu produc rezultatele așteptate. Problemele s-ar putea transmite rapid către alte firme, afectând piețele bursiere și încrederea investitorilor. Șefa FMI a subliniat necesitatea monitorizării atente a acestor legături financiare, în special a concentrării investițiilor în jurul unui număr redus de companii. În opinia sa, entuziasmul pentru inteligența artificială a creat așteptări care, în unele cazuri, depășesc rezultatele economice demonstrate până acum de tehnologie.

Riscurile cibernetice, o altă amenințare pentru stabilitatea financiară

Pe lângă dependența de investițiile în inteligența artificială, Kristalina Georgieva a atras atenția asupra creșterii amenințărilor cibernetice. Dezvoltarea noilor tehnologii și utilizarea lor în tot mai multe activități economice creează oportunități importante, dar aduc și vulnerabilități suplimentare. Un atac informatic de amploare asupra unor instituții financiare sau infrastructuri esențiale ar putea provoca perturbări majore, motiv pentru care autoritățile și companiile trebuie să investească în măsuri de protecție.

Șefa FMI consideră că dezvoltarea inteligenței artificiale trebuie însoțită de o supraveghere atentă a riscurilor, în special a concentrării capitalului și a legăturilor financiare dintre marile companii. Fondul Monetar Internațional a avertizat anterior că investițiile în inteligența artificială susțin economia globală, însă pot deveni și o sursă de instabilitate dacă rezultatele financiare nu se ridică la nivelul așteptărilor.

Deși a atras atenția asupra acestor pericole, Kristalina Georgieva a precizat că fluctuațiile recente de pe piețele financiare au rămas, până acum, sub control și nu indică o criză iminentă. Oficialul consideră însă că autoritățile trebuie să urmărească îndeaproape evoluția sectorului, pentru a preveni transformarea unei eventuale scăderi a investițiilor într-un șoc economic cu efecte la nivel mondial.