Neacșu avertizează UDMR despre reforma administrativă: componenta etnică, luată în calcul

Vicepremierul Marian Neacșu anunță că reforma administrativă va începe cu comasarea comunelor și orașelor mici

Reforma administrativă va demara de la nivelul cel mai mic al administrației locale, cu unirea comunelor și orașelor mici care nu se pot întreține din resurse proprii, iar abia după aceea Guvernul va analiza o nouă hartă a județelor sau a regiunilor. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Marian Neacșu, care a precizat că proiectul ar urma să ajungă în Parlament prin asumarea răspunderii Guvernului până la jumătatea lunii martie.

„Undeva în maxim 15 martie am vrea să mergem cu proiectul”, a declarat Neacșu, referindu-se atât la reforma administrativă, cât și la reorganizarea companiilor de stat. Vicepremierul a explicat că Executivul intenționează să prezinte cele două reforme simultan, însă nu exclude posibilitatea ca reforma administrativă să întârzie, fiind mai complexă. „Mergem cu amândouă odată, dar e foarte posibil ca, la un moment dat, parcursurile să fie ușor diferite”, a spus el.

Întrebat dacă nu se teme că Guvernul ar putea cădea din cauza acestor reforme, Neacșu a răspuns că ele sunt indispensabile: „Eu apreciez că România are o nevoie disperată de ambele reforme”.

Reorganizarea începe „la firul ierbii”

Vicepremierul a explicat că reforma va avea două etape, iar prima vizează reorganizarea la nivelul autorităților locale. „Nu ne mai putem permite să avem orașe cu 2.500 de locuitori, așa cum nu ne mai putem permite să avem comune cu 300-500. Avem 468 de comune, dacă nu mă înșel, care au sub 1.500 de locuitori; nu vor fi niciodată performante. 70% din comunele naționale nu au suficiente resurse financiare proprii pentru a putea să-și constituie un buget și să trăiască din banii lor”, a declarat Neacșu.

El a precizat că Guvernul caută, într-o primă fază, modalitatea de a institui o procedură de comasare voluntară, pe baza unor criterii clare și cu stimulente care să convingă autoritățile locale să se unească. Vicepremierul a subliniat că această unire voluntară nu se aplică județelor, pentru care este nevoie de o analiză mult mai amănunțită.

Opt regiuni sau 15 județe?

În spațiul public circulă mai multe variante pentru noua hartă administrativă a țării. Una dintre ele propune împărțirea României în opt regiuni, după actualele regiuni de dezvoltare, variantă susținută de Emil Boc și Olguța Vasilescu. O alta propune 15 județe, organizate după harta curților de apel.

Întrebat care variantă i se pare funcțională, vicepremierul a evitat să aleagă, afirmând că „e foarte greu de apreciat acum”. El susține că decizia trebuie luată abia după prima etapă a reformei și doar după ce vor exista toate datele și studiile necesare. Neacșu a explicat că populația nu este singurul criteriu și că noile structuri trebuie să poată trăi din economia proprie. „Regiunile respective trebuie să ajungă să se susțină economic, ele să fie centre de dezvoltare sau creionate în jurul unor centre de dezvoltare”, a afirmat el.

Componenta etnică, luată în calcul

Vicepremierul a recunoscut că noua hartă trebuie să țină cont și de comunitatea maghiară, în special în județele Harghita și Covasna. „Ne place sau nu ne place, componenta etnică este totuși una dintre ele”, a declarat Marian Neacșu.

Declarația vine în contextul în care liderii UDMR au criticat variantele propuse de PSD. Kelemen Hunor a afirmat că este „o reformă proastă” și a amenințat Guvernul cu o moțiune de cenzură.