Reforma PSD: România ar putea avea 8-15 județe. Benea: Denumirea nu dispare obligatoriu

Reforma administrativă dorită de PSD: România ar putea avea între 8 și 15 județe

România ar putea rămâne cu un număr cuprins între 8 și 15 județe, în loc de 41, dacă reforma administrativ-teritorială discutată în PSD ar fi aplicată. Europarlamentarul Dragoș Benea, coordonatorul acestui demers, a declarat că până în 2028 harta țării ar trebui să aibă între 8 și 15 județe, niciunul cu mai puțin de 500.000 de locuitori. El a adăugat că, pentru a atrage cât mai multe fonduri europene, ținta ar trebui să fie și mai ambițioasă, astfel încât niciun județ să nu aibă mai puțin de un milion de locuitori.

Benea: „Nu este obligatoriu să dispară denumirea” județelor

Europarlamentarul a explicat că România va rămâne împărțită pe județe, deoarece reorganizarea pe regiuni ar presupune modificarea Constituției. „Ar fi între 8 și 15 județe pentru că regiuni înseamnă modificarea Constituției, iar oamenii nu mai au răbdare și nu putem ajunge la Constituție ca să închidem acest proces înainte de anul electoral 2028 și startul competiției pe fondurile europene pe cadrul financiar multianual”, a spus Benea. Confruntat cu nemulțumirile primarilor că vor dispărea județe cu o istorie bogată, el a susținut că „nu este obligatoriu să dispară nici denumirea”. „Județul Maramureș nu dispare, nu dispare niciun alt județ, eventual dispare un consiliu județean și o structură aferentă. Denumirea nu e obligatoriu să dispară, dar județul Maramureș, cu tradiții, cu obiceiuri, cu oameni, cu siguranță nu dispare”, a declarat europarlamentarul, după ce un primar a amenințat cu un referendum de independență.

Economii de 400 de milioane de euro pe an și dispariția a până la 18.000 de funcții locale

Dragoș Benea a precizat că, într-o primă etapă a reformei, cea a comasării voluntare a localităților care au sub 3.000 de locuitori, ar dispărea între 15.000 și 18.000 de aleși locali începând cu anul 2028 și ar fi economisiți aproximativ 400 de milioane de euro pe an. „Eu vă spun o simulare pe pragul de 3.000, la comune, 15.000 – 18.000 de aleși locali care nu vor mai fi aleși locali în mandatul 2028-2032. În bani înseamnă o cifră de 400 de milioane de euro plus/minus. Cifrele sunt fluide. De ce? Pentru că tu ataci 1.700 de comune cu până în 3.000 de locuitori, dar din ele rezultă ori 800, ori 600, ori 700, ori 900. Depinde”, a spus europarlamentarul. În prezent, ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a declarat că până la data de 1 martie 2027, comunele care au sub 1.500 de locuitori trebuie să fie comasate voluntar. Benea a sugerat ca orice comasare voluntară să depășească pragul de 3.000 de locuitori, pentru a evita situațiile în care trei comune comasate ajung la doar 2.200 de locuitori. Ministrul Dezvoltării a mai spus că Guvernul pregătește o Ordonanță de Urgență pentru reforma administrativ-teritorială, pentru „a doua etapă”, în cazul în care nu se dorește o comasare voluntară a localităților.

Reacția UDMR și obiectivul implementării reformei până în 2028

Propunerea de reformă administrativ-teritorială a stârnit nemulțumiri, în special în rândul UDMR, care a amenințat inclusiv cu o moțiune de cenzură. Una dintre principalele nemulțumiri ale formațiunii vizează posibilitatea comasării județelor Harghita și Covasna cu alte județe, dar și faptul că zeci de stațiuni balneare și orașe istorice din Ținutul Secuiesc ar deveni comune. În replică, Dragoș Benea a afirmat că UDMR are o retorică „belicoasă” și „profund contraproductivă”, dar că are datoria și capabilitățile să își aducă contribuția la acest proiect. Europarlamentarul PSD a respins și acuzațiile că reforma ar fi doar o poveste lansată pentru a deturna atenția de la alte subiecte, precizând că a fost desemnat coordonator al acestui grup înainte de evenimentele invocate și că intențiile concrete ale PSD vor fi vizibile în următoarele săptămâni, la discutarea bugetului pe 2027. El susține în continuare că reforma trebuie implementată până în anul 2028, pentru a nu rata două momente cheie pentru dezvoltarea țării: alegerile locale și cadrul financiar multianual 2028 – 2034 al Uniunii Europene.