România pierde jumătate de miliard de euro din PNRR din cauza reformelor întârziate
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat recent că România a reușit să recupereze 350,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3 (CP3) din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cu toate acestea, țara noastră a pierdut 458,7 milioane de euro, din motive legate de reformele care au fost întârziate, incomplete sau realizate ineficient în anii anteriori.
Evaluările Comisiei Europene
Pîslaru a explicat că evaluarea Comisiei Europene pe marginea CP3, care a fost depusă pe 15 decembrie 2023, a fost extrem de stringentă. Reformele incluse în această cerere trebuiau să fie îndeplinite corect până la momentul depunerii documentației. Însă, în mai 2025, Comisia a decis să suspende parțial anumite sume, deoarece reformele nu au fost finalizate satisfactoriu. În urma unui proces de corectare, România a prezentat justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025, dar patru jaloane esențiale nu au fost soluționate corect.
Victoriile și pierderile reformelor
Ministrul Pîslaru a menționat că, prin contribuția echipei tehnice din minister, s-au reușit recuperarea unor fonduri esențiale. „Cea mai semnificativă realizare din CP3 a fost în domeniul pensiilor speciale, unde, din cele 231 milioane de euro suspendate inițial, am reușit să recuperăm 166 milioane de euro”, a declarat el. Aceasta s-a realizat cu ajutorul implicării prim-ministrului Ilie Bolojan, care a avut un rol crucial în această reformă.
Conducerea profesată și eficientă a companiilor de stat
Un alt aspect important abordat de Pîslaru a fost reprezentat de guvernanța companiilor de stat. În acest context, România a recuperat 132 milioane de euro prin reforma AMEPIP, iar viceprim-ministrul Oana Gheorghiu a avut un rol esențial în implementarea cu succes a acestei inițiative.
Probleme persistente în sectorul energetic
Pentru jaloanele referitoare la companiile de stat din domeniul energiei, România a înregistrat pierderi semnificative. Comisia Europeană a semnalat probleme grave legate de modul în care sunt selectate persoanele în consiliile de administrație, evidențiind numiri politice și criterii inadecvate. Aceste deficiențe au dus la o pierdere de 180 milioane de euro, cu o recuperare de doar 48 milioane de euro.
Aspecte legate de transporturi
La fel, pentru sectorul transporturilor, toate companiile de stat implicate au întâmpinat dificultăți similare. România a avut de suferit o pierdere de 15,4 milioane de euro în urma nerespectării standardelor de conducere a acestor companii, reușind să recupereze doar 4,5 milioane de euro.
Consecințele reformelor amânate
Pîslaru a concluzionat că acolo unde a existat o voință politică, recuperarea fondurilor a fost posibilă, dar unde reformele au fost întârziate, România s-a confruntat cu pierderi considerabile, în special în zona companiilor de stat. El a subliniat faptul că nu se pot pretinde fonduri europene în timp ce se continuă numirile favorizate în conducerea acestor companii. Pîslaru a indicat că, de fiecare dată când un politician blochează reforme esențiale din frica de a pierde privilegii, tot cetățeanul plătește factura pentru ineficiențele și corruption.
Cine este de vină?
În cadrul declarațiilor sale, Pîslaru a enumerat responsabilitățile pe umerii politicienilor care, prin acțiunile lor, au amânat reforme necesare, numind în conducerea companiilor de stat persoane necalificate și cinstite. El a subliniat că fiecare român suportă consecințele incompetenței și corupției, și a făcut apel la unitatea națională pentru a evita repetarea acestor greșeli în viitor.