Paradoxul datoriilor: statul își execută firmele private, dar își tolerează restanțele de miliarde
România se confruntă cu o situație paradoxală în economie: în timp ce companiile private sunt supuse unor executări rapide pentru orice restanță fiscală, societățile de stat au acumulat datorii la bugetul de stat de peste 9,4 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 1,8 miliarde de euro.
Conform unei analize economice, statul român a devenit propriul său rău-platnic. Pierderile și subvențiile din sectorul public ating 18,7 miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproape 1% din PIB-ul țării.
Principalii datornici din sectorul public
Pe lista companiilor de stat cu restanțe fiscale semnificative se află atât operatori din infrastructură, cât și din energie.
CFR SA, compania care administrează infrastructura feroviară, înregistrează restanțe de 675 de milioane de lei. CFR Marfă are datorii neachitate de 433 de milioane de lei, iar Complexul Energetic Hunedoara figurează cu obligații restante de 312 milioane de lei. Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) datorează 136 de milioane de lei.
Analiza atrage atenția asupra faptului că aceste sume nu sunt recuperate de stat de la propriile companii, în condițiile în care orice antreprenor privat este somat să plătească fără întârziere.
Sute de companii publice funcționează în lipsa datelor financiare
Din totalul de 1.904 companii deținute de stat – 146 la nivel central și peste 1.700 la nivel local –, o parte semnificativă nu are date financiare depuse. Este vorba despre 595 de societăți, ceea ce înseamnă că autoritățile nu dispun de informații privind profitul sau pierderile acestora.
Pentru firmele care au raportat bilanțul, situația este următoarea: 890 de companii au înregistrat profit, în timp ce 419 societăți au încheiat anul pe minus, cu pierderi totale de 4,4 miliarde de lei, o dublare față de perioada anterioară. Alte 80 de companii neprofitabile au pierderi ce depășesc jumătate din veniturile încasate.
Cinci companii susțin întregul sector public
Rezultatele financiare ale sectorului de stat ar fi fost mult mai grave în absența câtorva companii mari din energie și servicii. Hidroelectrica și Romgaz generează singure 39% din profitul total al companiilor publice.
Dacă se adaugă Nuclearelectrica, CEC Bank și Compania Națională Aeroporturi București, primele cinci firme produc două treimi din profitul întregului sector de stat. Astfel, performanța câtorva companii acoperă indirect pierderile generate de sute de societăți ineficiente.
Reformele solicitate de mediul economic
Cu peste 235.000 de angajați în sectorul companiilor de stat, restructurarea devine o prioritate. În condițiile în care posibilitatea unor noi majorări de taxe este limitată, analiștii propun ca ajustarea cheltuielilor publice să înceapă din interiorul statului.
Măsurile urgente incluse în analiză vizează inventarierea completă și transparentă a celor 1.904 companii, cu obligativitatea publicării bilanțurilor financiare, aplicarea unor reguli strict de guvernanță corporativă și selectarea conducerii pe criterii de performanță. De asemenea, sunt propuse restructurarea sau lichidarea societăților care acumulează pierderi repetate fără un plan viabil de redresare, precum și listarea la bursă a unor pachete minoritare de acțiuni la companiile profitabile pentru atragerea de capital și transparentizare.
Analiza concluzionează că o reformă a companiilor publice ar reprezenta cel mai puternic semnal transmis agențiilor de rating, investitorilor și contribuabililor: că austeritatea începe cu statul, nu cu cetățeanul.