Economia României: O povară tot mai grea
Deficitul comercial al României a atins un prag alarmant, ajungând la 33,3 miliarde de euro în 2024. Această diferență uriașă între importuri și exporturi reflectă o economie care pare să se sprijine pe o fundație fragilă. În timp ce importurile au crescut cu 3,3%, exporturile au scăzut cu 0,4%, semnalând o incapacitate de a susține producția internă și de a concura pe piețele externe.
În luna decembrie 2024, situația a fost la fel de îngrijorătoare: exporturile au însumat doar 6,58 miliarde de euro, în timp ce importurile au atins 9,91 miliarde de euro, rezultând un deficit lunar de 3,33 miliarde de euro. Deși exporturile au înregistrat o creștere de 7,1% față de aceeași lună a anului precedent, ritmul importurilor, cu o creștere de 3,5%, continuă să domine.
Mașini, echipamente și alte produse manufacturate: O balanță dezechilibrată
Structura schimburilor comerciale arată o dependență semnificativă de importuri în domenii esențiale. Mașinile și echipamentele de transport au reprezentat 47% din exporturi și 36,4% din importuri, în timp ce alte produse manufacturate au avut ponderi similare, de 28,5% la export și 28,6% la import. Aceste date subliniază o lipsă de competitivitate a produselor românești pe piețele externe, dar și o cerere internă care nu poate fi satisfăcută de producția locală.
Schimburile comerciale cu țările din Uniunea Europeană au dominat, reprezentând 72% din totalul exporturilor și 72,1% din totalul importurilor. În schimb, relațiile comerciale cu țările din afara UE au avut ponderi mai mici, de 28% la exporturi și 27,9% la importuri. Această dependență de piața europeană poate deveni o vulnerabilitate în contextul unor eventuale schimbări economice sau politice în regiune.
Guvernanții și lipsa soluțiilor
În fața acestor cifre alarmante, reacția autorităților pare să fie una de neputință sau indiferență. Deși deficitul comercial continuă să crească, măsurile concrete pentru stimularea exporturilor și reducerea dependenței de importuri întârzie să apară. Această pasivitate riscă să agraveze și mai mult situația economică a țării, afectând nu doar balanța comercială, ci și stabilitatea financiară pe termen lung.
Într-o economie globalizată, capacitatea unei țări de a produce și exporta bunuri este esențială pentru prosperitatea sa. România, însă, pare să se îndrepte într-o direcție opusă, devenind tot mai dependentă de importuri și mai vulnerabilă la fluctuațiile piețelor externe.
Un viitor incert
Creșterea deficitului comercial nu este doar o problemă economică, ci și una socială. Ea reflectă o lipsă de investiții în sectoarele productive, o infrastructură inadecvată și o politică economică lipsită de viziune. În absența unor măsuri urgente și bine gândite, România riscă să rămână prinsă într-un cerc vicios al dependenței economice și al stagnării.
În timp ce alte țări își consolidează pozițiile pe piețele internaționale, România pare să piardă teren. Este un moment critic, care necesită nu doar conștientizare, ci și acțiuni decisive pentru a redresa situația și a asigura un viitor mai stabil și mai prosper.