Legea salarizării a lui Pîslaru, desființată de Cseke Attila
Într-o intervenție recentă, Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății, a contestat intenția de implementare a legii salarizării elaborată de Ministerul Muncii, condus de Dragoș Pîslaru. Această lege, considerată problematica și controversată, a fost supusă unor critici aspre, Cseke evidențiind că aceasta ar provoca inechități grave și tăieri permanente de sporuri pentru personalul medical.
Observațiile Ministerului Sănătății
Un document oficial, transmis pe 20 iulie 2026 către Ministerul Muncii, conține observații detaliate asupra prevederilor legii. Cseke subliniază că, printre altele, legea ar permite plafonarea sporurilor și ar elimina remunerația pentru gărzi într-un mod care ar putea afecta grav stabilitatea financiară a personalului medical. Astfel, se anticipează o criză în sistemul de sănătate, amplificată de o posibilă migrare a personalului medical către domenii mai bine remunerate.
Critica asupra articolelor specifice ale legii
Ministrul Sănătății a semnalat că anumite articole din proiectul de lege sunt neconstituționale și că acestea nu respectă criteriile stabilite de Curtea Constituțională pentru măsurile de reduție a veniturilor. De exemplu, plafonarea sporurilor la 300 de lei până la finalul anului 2026 este o prevedere ce contravine principiilor constituționale, caci permite continuarea unor restricții și după termenul stabilit.
Problemele legate de premiile de performanță
Ministerul Sănătății a mai evidențiat și inechitățile legate de premiile de performanță, prevăzute de lege să fie acordate exclusiv personalului didactic, exclusivitatea acestora fiind cocluzivă pentru celelalte categorii. Acest fapt, în opinia Ministerului, constituie o gravă încălcare a principiului nediscriminării. Se solicită o revizuire a acestor criterii pentru a asigura echitate în cadrul întregului sistem medical.
Propuneri pentru un sistem de salarizare echitabil
Cseke Attila a propus implementarea unui sistem de salarizare bazat pe performanță care să promoveze meritocrația în sistemul sanitar, având în vedere eforturile depuse de medicii care tratează un număr mare de pacienți. Se sugerează un program pilot în unitățile sanitare care să permită testarea acestor măsuri înainte de o implementare pe scară largă.
Reacțiile sindicatelor și presiunea politică
Federația Solidaritatea Sanitară din România a transmis un pachet de solicitări care vizează protejarea veniturilor personalului medical și asigurarea unor condiții de muncă adecvate. În același timp, se arată o tensiune crescândă în rândul partidelor politice, cu Nicușor Dan convocați pentru discuții de urgență la Cotroceni pentru a strategiza asupra formei finale a legii salarizării. Presiunea pe liderii politici este semnificativă, iar consensul este esențial pentru promulgarea unei legi echitabile.
Viitorul discuțiilor legislative
Consultările recente de la Palatul Cotroceni între partidele implicate indică dificultăți în a ajunge la un acord comun asupra modificărilor necesare. Cseke a advertizat asupra riscurilor de inechitate care ar putea rezulta din implementarea forma actuală a legii și a cerut colaborarea mai accentuată între Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii pentru a garanta un sistem de salarizare care să fie benefic pentru toți angajații din sănătate.