Modificările Legii ANI și Fișa de Interese a Demnitarilor
Recent, Camera Deputaților a adoptat Legea Agenției Naționale de Integritate (ANI), cu un rezultat notabil de 183 de voturi „pentru”, 84 „împotrivă” și 3 abțineri. Odată cu această lege intră în vigoare un nou document care va înlocui declarațiile de avere ale demnitarilor: fișa publică privind interesele relevante pentru exercitarea funcției. Acest nou format își propune să ofere o transparență limitată, lăsând la latitudinea autorităților detalii esențiale despre averile și interesele funcționarilor publici.
Ce cuprinde fișa de interese?
Fișa de interese începe cu datele de identificare ale demnitarului – nume, funcție, instituție – și va conține un capitol dedicat activelor. Spre deosebire de declarațiile anterioare, nu vor fi menționate detalii precum adresa, suprafața sau valoarea fiecărei proprietăți. Imobilele vor fi agrupate în categorii, iar valoarea acestora va fi prezentată doar sub formă de praguri valorice, variind de la 1-50.000 de euro până la peste 1.000.000 de euro.
Normele despre bunurile mobile și activele financiare
Pentru bunurile mobile, cum ar fi vehiculele și utilajele, fișa va utiliza o abordare similară, prezentând doar praguri valorice fără detalii individuale. În ceea ce privește activele financiare, acestea vor fi indicate prin valoarea cumulată, iar informațiile despre participațiile deținute în societăți vor consta în denumirea firmei și nivelul participației, fără a dezvălui valoarea exactă.
Venituri și pasive în noua formulă
Veniturile ocazionale, inclusiv premii sau donații, nu vor fi exprimate în termeni monetari, ci în echivalente de salarii minime brute. Când vine vorba de veniturile proprii din ultimul an fiscal, demnitarul va trebui doar să bifeze categoriile din care a obținut venituri, fără a expune sumele exacte. Totodată, datoriile financiare vor fi enumerate prin valoarea cumulată existentă fără a detalia sumele individuale.
Controversele și amendamentele din legislație
Modificările propuse în cadrul Legii ANI au generat dezbateri aprinse, în special în ceea ce privește două amendamente controversate. Primul, care vizează președintele USR Dominic Fritz, și cel de-al doilea, cunoscut drept „amendamentul amantelor”, care obligă partenerii demnitarilor să depună declarații de avere și interese. Această formulare a stârnit dispute intense, incluzând teme precum legalizarea parteneriatelor între persoane de același sex.
Decizia Curții Constituționale
În final, Curtea Constituțională a declarat că amendamentul care impune obligația de publicare a declarațiilor partenerilor nu este constituțional, argumentând că este imprecis și contrar respectării dreptului la viață privată. O asemenea impunere a fost considerată inacceptabilă și ca fiind greu de verificat de către Agenția Națională de Integritate, care nu are instrumentele necesare pentru a evalua asemenea relații personale.
Impactul asupra integrității publice
Implementarea acestor măsuri va influența modul în care sunt gestionate declarațiile de avere ale demnitarilor, dar și încrederea populației în transparența actului de guvernare. Reexaminarea acestui pachet legislativ este esențială, având în vedere că reprezintă o condiție pentru îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de aproximativ 770 de milioane de euro, care trebuie finalizat urgent.