Reforma administrativă discutată în PSD: un scenariu reduce România la 15 județe
O reformă administrativ-teritorială aflată în dezbatere în interiorul PSD ar putea schimba fundamental harta României, reducând numărul județelor de la 41 la 15. Scenariul, prezentat ca variantă de lucru și nu ca decizie politică asumată, a fost invocat de Dragoș Benea, vicepreședinte PSD și coordonatorul grupului de lucru care pregătește reforma, într-un interviu acordat marți.
Modelul luat în calcul este cel al celor 15 Curți de Apel din sistemul judiciar, ale căror circumscripții acoperă deja toate cele 41 de județe și municipiul București. Aplicarea acestui model ar presupune comasarea județelor cu cele în care se află sediile actualelor curți de apel, ceea ce ar duce la dispariția a 26 de județe ca unități administrative distincte.
Care județe ar putea rămâne centre administrative
Potrivit scenariului discutat, printre județele care ar putea păstra statutul de centre administrative se numără Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași, Suceava și Cluj. În schimb, județe precum Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț ar putea fi comasate cu județele vecine.
În vestul țării, Bihorul ar urma să își păstreze rolul de centru administrativ, iar Satu Mare ar putea fi absorbit de acesta. În Banat, Timișul ar rămâne județ, în timp ce Aradul și Caraș-Severinul ar putea fi comasate cu el. În sud-vest, Doljul ar deveni principalul centru al unei regiuni care ar reuni și actualele județe Olt, Gorj și Mehedinți.
În sud-est, Constanța și-ar păstra statutul, iar Tulcea ar putea fi comasată cu aceasta. Galațiul ar rămâne, de asemenea, centru administrativ regional, iar Prahova ar putea prelua rolul de centru al unei regiuni care ar include actualele județe Buzău și Dâmbovița. În Transilvania, Alba, Mureș și Cluj s-ar număra printre județele care și-ar păstra statutul administrativ. În Moldova, Bacăul, Iașiul și Suceava ar deveni centre regionale, iar Neamț, Vaslui și Botoșani ar putea fi comasate cu acestea.
Ce s-ar putea întâmpla cu Bucureștiul și Ilfovul
Una dintre cele mai importante modificări ar putea viza Capitala și zona metropolitană. Scenariul discutat presupune desființarea Primăriei Generale a Municipiului București și păstrarea primăriilor de sector, care ar urma să preia responsabilitățile actualei administrații municipale. Totodată, județul Ilfov ar putea dispărea ca unitate administrativă distinctă, localitățile sale urmând să fie reorganizate în noua structură teritorială.
O astfel de modificare ar avea implicații și asupra configurației politice locale, Ilfovul fiind unul dintre județele în care PSD și PNL au avut mize importante. Președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, este unul dintre contestatarii lui Ilie Bolojan în interiorul PNL.
Modelul celor 15 curți de apel, punctul de plecare al discuției
Potrivit Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, sediile curților de apel sunt la Alba Iulia, Pitești, Bacău, Oradea, Suceava, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Târgu Mureș, Ploiești și Timișoara. Circumscripțiile lor reunesc deja mai multe județe: Curtea de Apel Craiova are în competență tribunalele din Dolj, Gorj, Mehedinți și Olt, cea de la Timișoara acoperă Timiș, Arad și Caraș-Severin, la Oradea sunt arondate Bihor și Satu Mare, iar la Constanța, Constanța și Tulcea. Curtea de Apel Ploiești acoperă Prahova, Buzău și Dâmbovița, cea de la Cluj are în circumscripție Cluj, Bistrița-Năsăud, Maramureș și Sălaj, iar cea din Iași reunește Iași și Vaslui.
Dragoș Benea a precizat că reorganizarea județelor va fi inclusă în proiect și a invocat modelul celor 15 curți de apel ca posibil punct de plecare pentru discuție, fără să confirme că viitoarea hartă administrativă va reproduce exact această împărțire. PSD nu a stabilit deocamdată un număr final de județe. Potrivit lui Benea, comasările ar urma să fie fundamentate pe o matrice de sustenabilitate, care va lua în calcul populația rezidentă, sustenabilitatea financiară și capacitatea de colectare a taxelor locale.
Reforma este susținută și de lideri PSD din Oltenia, între care primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, și europarlamentarul Claudiu Manda.