Nazare: puterea de cumpărare începe să se refacă, dar economia rămâne fragilă
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat vineri, 13 noiembrie, că economia României începe să depășească perioada dificilă din ultimele luni și că puterea de cumpărare a populației dă semne de refacere. Declarațiile au venit după ce Institutul Național de Statistică a anunțat o creștere economică de 2,1% în trimestrul al treilea din 2026 față de trimestrul anterior, pe seria ajustată sezonier.
Potrivit ministrului, exporturile de bunuri au crescut în fiecare lună din februarie, cu un avans de 11,7% în august și de 6,3% în septembrie. Inflația a coborât de la 10,9% în mai la 6,8% în octombrie, iar scăderea salariului real s-a atenuat de la 6,9% în mai la 1,5% în septembrie. „Puterea de cumpărare începe să se refacă pe măsură ce inflația scade – iar acesta este, în final, scopul întregului efort”, a afirmat Nazare.
Datele statistice arată însă că salariile nu țin încă pasul cu scumpirile. În septembrie, câștigul salarial real a fost cu 1,5% mai mic decât în aceeași lună a anului trecut, astfel că puterea de cumpărare a salariaților nu a revenit la nivelul din urmă cu un an.
Creștere trimestrială, dar PIB-ul rămâne sub nivelul de anul trecut
Față de aceeași perioadă din 2025, economia a crescut cu doar 0,1% pe seria brută, iar după primele nouă luni PIB-ul rămâne cu 0,3% sub nivelul din perioada similară a anului trecut. Nazare a calificat ritmul din trimestrul al treilea drept cel mai bun de la începutul anului 2022, după trei trimestre de scădere și stagnare, dar a avertizat că industria și consumul nu și-au revenit.
„Este un semnal pozitiv, pe care îl analizăm însă cu precauție. Este o recuperare pe care trebuie să o consolidăm, într-o perioadă încă dificilă pentru toți”, a spus ministrul. El a adăugat că mediul extern rămâne volatil, cu tensiuni geopolitice, prețuri instabile la energie și incertitudine în comerțul internațional.
Investiții publice de aproape 108 miliarde de lei și deficit în scădere
În primele nouă luni ale anului 2026, statul a finanțat investiții publice de aproape 108 miliarde de lei, cu peste 25 de miliarde mai mult decât în perioada similară din 2025. Deficitul bugetar a coborât de la 5,31% din PIB la 3,81% din PIB. În trimestrul al treilea, investițiile publice au reprezentat 2,33% din PIB, față de 1,67% în același trimestru al anului trecut.
Nazare a subliniat că reducerea deficitului nu s-a făcut prin tăierea investițiilor, ci prin finanțarea mai multor proiecte și reducerea altor cheltuieli. În august, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 40,5% față de aceeași lună din 2025.
Peste 50 de miliarde de lei plătiți doar pentru dobânzi
Ministrul a avertizat că România continuă să se confrunte cu costuri ridicate ale datoriei publice. În primele nouă luni din 2026, statul a plătit peste 50 de miliarde de lei pentru dobânzi, cu aproape 11 miliarde mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. „Bani care nu ajung în spitale, în școli sau în infrastructură”, a spus Nazare.
O altă vulnerabilitate semnalată este deficitul de cont curent, care se menține în jurul valorii de 5% din PIB, pe fondul unor importuri care avansează mai rapid decât exporturile.
Bugetul pentru 2027, construit în limita deficitului asumat
În privința bugetului pentru anul viitor, Nazare a precizat că prioritățile sunt reducerea risipei, eficientizarea cheltuielilor și selectarea investițiilor pe care România le poate susține financiar. Eventualele indexări sau majorări trebuie analizate în cadrul întregii construcții bugetare, fără depășirea țintei de deficit.
„Bugetul se construiește pornind de la ceea ce putem finanța, nu de la ceea ce ne-am dori să cheltuim”, a declarat ministrul. El a subliniat importanța adoptării rapide a bugetului pentru 2027, pentru ca România să transmită finanțatorilor și agențiilor de rating că își respectă angajamentele, și a avertizat că un singur trimestru de creștere nu înseamnă că dificultățile au fost depășite.