România riscă să piardă peste jumătate din fondurile PNRR din cererile de plată 5 și 6
România se confruntă cu riscul de a pierde mai mult de jumătate din suma totală aferentă cererilor de plată 5 și 6 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), potrivit declarațiilor făcute de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu. Cele două cereri însumează 6,4 miliarde de euro, iar riscul estimat este de aproximativ 3,4 miliarde de euro.
Ministrul a precizat că o decizie a Comisiei Europene privind cererea de plată 5 ar urma să fie anunțată la finalul săptămânii viitoare. În ceea ce privește cererea de plată 6, decizia este așteptată la finalul lunii noiembrie sau chiar în primele zile din decembrie. După primirea celor două înștiințări oficiale, România va avea la dispoziție aproximativ două luni și ceva pentru a depune contestații și documente justificative suplimentare.
Două jaloane importante rămân în zona de risc ridicat
Potrivit ministrului, două jaloane considerate reforme majore se află în continuare pe lista celor cu risc din PNRR: cel referitor la Legea Agenției Naționale de Integritate (ANI) și cel privind Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Ambele sunt incluse în cererea de plată 6.
În privința jalonului ANI, ministrul a arătat că s-a încercat convingerea Comisiei Europene că Ministerul Investițiilor, ANI și Ministerul Justiției și-au îndeplinit obligațiile conform înțelegerii din PNRR. El a menționat că adresele transmise de Guvern în septembrie nu au reprezentat decât declarații politice. Comisia Europeană analizează în continuare atât scrisoarea transmisă de șeful Cancelariei și de secretarul general al USR de la acel moment, cât și argumentele prezentate de partea română în ultimele săptămâni.
Discuții la nivel politic și tehnic cu Comisia Europeană
Ministrul a explicat că au existat discuții atât la nivel politic, cu vicepreședintele Comisiei Europene care gestionează fondurile europene pe zona de coeziune și PNRR, cât și la nivel tehnic, prin videoconferințe și schimburi de e-mailuri pentru a clarifica aspectele semnalate de Comisie. De asemenea, premierul Luca Niculescu a insistat, în discuția cu președinta Comisiei Europene, ca documentele să fie analizate în funcție de îndeplinirea țintelor, nu pe criterii politice.
Ministrul a subliniat că, din punctul de vedere al României, toate obligațiile tehnice au fost îndeplinite, iar țara și-a îndeplinit jalonul privind ANI, întărind capacitatea agenției și transpunând în legislație măsurile necesare pentru a elimina posibilitatea de a evita consecințele unei decizii a ANI sau a instanței.
Ce presupune PNRR și care este miza pentru România
Planul Național de Redresare și Reziliență este programul prin care Uniunea Europeană a acordat statelor membre fonduri pentru relansarea economiilor după criza provocată de pandemia de COVID-19. Banii provin din fondul european NextGenerationEU, o parte fiind granturi nerambursabile, iar cealaltă parte împrumuturi cu dobânzi mai mici decât cele disponibile pe piețele financiare.
PNRR-ul României a fost aprobat de Comisia Europeană pe 29 octombrie 2021, cu o valoare inițială de aproximativ 29,2 miliarde de euro, din care circa 14,2 miliarde granturi și 14,9 miliarde împrumuturi. Planul a fost renegociat și redus de trei ori, prima dată în decembrie 2023 și ultima dată în iulie 2026, ajungând la o valoare totală de 20,1 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde granturi. Diferența nu poate fi contabilizată integral drept bani pierduți, întrucât o parte reprezintă împrumuturi la care România a renunțat sau investiții eliminate ori restructurate pentru că nu mai puteau fi finalizate la termen.
Fondurile sunt condiționate de îndeplinirea unor ținte și reforme clare, la termene fixe, iar miza pentru România o reprezintă zeci de miliarde de euro destinate investițiilor în autostrăzi, căi ferate, spitale, școli, creșe și clădiri renovate.